Bine ai venit!

Procesul constelaţiilor sistemice reprezintă o intervenţie terapeutică trans-generaţională, fenomenologică, având rădăcinile în terapia sistemică de  familie şi fenomenologia existenţială. Mai multe informaţii poţi găsi în paginile Scurt istoric şi Metoda Constelaţiilor Familiale.

Metoda constelaţiilor familiale poate fi utilizată în cadru terapeutic individual, dar frecvent este aplicată în cadrul atelierelor aşa cum poţi afla din pagina Seminar-Atelier. Pentru înscriere accesează Contact, dar înainte verifică şi Calendarul .

Luând contact cu metoda constelaţiilor familiale şi aflând că dragostea oarbă şi judecata sunt căile prin care ne depărtăm de echilibru, că excluderea este sursa multor probleme, dar şi că Dragostea conştientă este soluţia, mi-am pus întrebarea care este legătura dintre toate acestea.  Răspunsul pe care l-am găsit atunci este următorul:

Experienţa multora dintre noi, arată că ajungem la echilibru trecând, cel puţin câteodată, prin extreme... care sunt extremele dragostei?

...dragostea oarbă... sau cum spune o prietenă de-a mea: cu părul în ochi... îndrăgosteala din adolescenţă. Oare şi fanatismul?! Poate acea dragoste ca recompensă pentru cel/cea [persoană, ideologie...] ce împlineşte o nevoie ce a fost aprig neîmplinită. Nu întâmplător, remarcă o vorbă din popor ce se întâmplă când eşti îndrăgostit: parcă-ţi pierzi minţile, căci, această extremă a Dragostei, dragostea oarbă, din perspectiva armoniei între minte şi suflet, pare să excludă mentalul, pare că Dragostea ajunge oarbă acordând dominanţă sufletului, pare că este lipsa armoniei între minte şi suflet prin acordarea unei dominanţe propriei împlinirii sufleteşti asupra propriului mental.

... lipsa Dragostei, poate nu totală, poate nu permanentă, poate nu persistentă... poate că Dragostea este doar aflată în asediu, poate în asediul aroganţei. Ce este aroganţa? Se spune că o formă de superioritate. Ce nu se spune, este superioritatea cui asupra cui? Deşi ne amăgim că este vorba despre superioritatea unei persoane asupra altei persoane, a cui este superioritatea? Cui acordăm superioritate? Poate acordăm superioritate propriului mental asupra propriului suflet. Poate acordăm dominanţă mentalului asupra sufletului, pare o nouă excludere, a sufletului. Pare că aroganţa, o formă potenţială de asediu a Dragostei, este o lipsă a armoniei între minte şi suflet prin acordarea unei dominanţe propriului mental asupra propriului suflet.

Prin urmare, Dragostea conştientă mi-a apărut ca echilibrul între minte şi suflet, iar trupul ca şi orice altă componentă vizibilă [comportamentul, de exemplu] reflectă acest echilibru.

Spor şi zbor,
Ileana Loreley Nedelcu